Viata Regelui Burebista - Constantin Dogaru

OMUL SI  UNIVERSUL - Scriitorul si Supertelepatul CONSTANTIN DOGARU la  6TV ( de la MIN : 18)

    VIATA REGELUI BUREBISTA

 ROMANIA STRABUNILOR VITEJI

“Volumul acesta este cel de-al doilea pe care il scriu despre stramosii DACI, GETI ori SCITI din vremurile antice. Primul volum despre vitejii DACI, care se numeste “AGATARSUL” a placut cititorilor romani ai vremurilor noastre.

In acest volum scris despre stramosii nostrii antici sunt putine aspecte din vremea marelui rege BUREBISTA.

Dar marele rege este un bun TELEPAT si mi-a cerut sa-i scriu viata in intregime, asa cum a fost atunci.

Datorita unei persoane patrioate si iubitoare de stramosi, am gasit mai multe imagini realizate cu privire la DACII antici.

Stramosii s-au aratat foarte binevoitori cu mine, pentru a scrie acest volum cu privire la viata lor de atunci, adica din Veacul I, de dinaintea Erei Noastre.

Sufletele stramosilor DACI sunt vii, insa in Sfanta Imparatie a Cerurilor.

Cei care sunteti TELEPATI si aveti reale posibilitati de comunicare cu sufletele stramosilor nostrii, va rog sa incercati posibilitatile de a lua legatura cu cei care au locuit in antichitate acest teritoriu frumos si binecuvantat de Preamarita Divinitate. Fiind in asentimentul strabunilor, spun si eu astfel: “Cel ce esti dincolo de stele, ajuta-ne noua!”

CONSTANTIN DOGARU din Tecuci, Judetul Galati, Romania

                        Capitolul I

Bunicul lui BUREBISTA, pe nume PETEA, ne spune despre vremurile antice in care a trait

“Draga Stranepoate!

Am sa iti spun cate ceva  din vremurile de atunci in care am trait eu, PETEA, care am avut 7 sotii si am facut cu ele 49 de copii, dar nu am trait cu toate odata, ci pe rand.

Am trait in GETIA de NORD si am avut in stapanire un teritoriu mare, cat il vedeam cu ochii, am avut oi si capre multe, am avut cai si magari si catari nenumarati, dar si nepoti foarte multi.

Dintre toti nepotii mei, care s-au ridicat din fiii femeilor mele, cel mai destoinic si mai credincios a fost BUREBISTA. Pe el l-am invatat tainele fierului, ale lucrului in piatra si in lemn, in arama si in bronz, dar l-am invatat taina manuirii armelor de atunci si a desteptaciunii barbatesti.

Erau multi barbati langa noi, am avut fii si fiice, nepoti si nepoate, dar BUREBISTA a ales calea cea mai grea a unirii DACILOR  cu a GETILOR si a tuturor triburilor sub comanda lui.

BUREBISTA a  fost un fiu, al unuia din fiii mei care era mai aproape de mine si care se numea TUNET. TUNET era fiul meu facut cu o scita foarte frumoasa si sensibila numita GEDICA.

Ea a fost cea de-a patra sotie a mea si mi-a facut trei feciori si patru fete. Dintre toti fiii mei cu GEDICA, numai TUNET a ramas mai aproape de mine, iar ceilalti s-au insurat si au plecat de langa mine cu oi, cu capre si catari. Era mult loc liber atunci si fiecare se stabilea unde ii placea, sau unde mai cumparau cate un loc anume, de la altii.

TUNET avea aproape 20 de ani si era hotarat sa se insoare, asa ca a venit la mine si mi-a spus ca este hotarat sa se stabileasca alaturi de mine, asa ca am mers amandoi si i-am aratat o bucata de teren.

El a fost multumit si a cerut de la mine 100 de oi si 200 de capre, 5 cai si 2 oameni de nadejde. Ceilalti fii care erau mai mici decat TUNET au venit si ei sa isi ia partea, le-am spus sa isi caute fiecare cate o fata buna si harnica, dupa care o sa  mai vorbim.

Ei au spus ca nici fratele lor nu si-a gasit o fata pe masura lui, dar eu    le-am spus ca CEL CE ESTE DINCOLO DE STELE ii va aduce mireasa acasa la el, pana in seara acelei zile. Era la amiaza, iar ceilalti fii care se numeau PETUS, GANE si VANT au spus ca vor sa vada si minunea aceasta.

Am plecat in fuga calului spre rasarit, parca manat de un gand anume si am mers destul de mult pana nu am mai vazut pe nimeni. In calea mea am gasit un izvor cu apa, o pajiste cu iarba multa si am descalecat.

Am lasat calul sa pasca,dar animalul privea spre rasarit. Nu se vedea nimic in stralucirea razelor de soare, ci doar o caprioara cu o sageata intr-un picior dinapoi, fugea spre izvorul gasit de mine. A privit la mine cu ochi blanzi si nu s-a speriat.

M-am apropiat de ea, am luat-o in brate, i-am scos sageata din picior, Ii curgea sange, dar pentru ca sa-i leg rana, am rupt o bucata din partea de jos a camasii mele, am legat partea ranita si am pus-o langa izvor si o priveam. Nevinovata a inceput sa bea apa pe nerasuflate, apoi un caine mare se apropia cu pasi repezi dinspre zare. 

Biata caprioara s-a asezat in spatele meu. Mi-am dat seama ca era un animal destept si mi-am zis ca o voi duce in padurea apropiata si am sa-i dau drumul, sa-si gaseasca soarta printre semenii ei, dar nu a fost asa.

Cainele care venea din zare s-a apropiat de mine si nu a latrat, ci s-a pus in doua labe si privea cand la mine, cand la caprioara din spatele meu. Mi-am dat seama ca CEL DE DINCOLO DE STELE, avea ceva de facut, dar nu stiam exact ce trebuie sa fac.

 Am stat pe loc si ma uitam la caine care astepta sa ne miscam. Mi se parea ca este un animal dresat sau destept din caleafara, asa ca am inceput sa ii vorbesc pe limba mea de get norocos.

-Bai noroc din zare, pe cine cauti pe aici?

Cainele ciulise urechile, apoi a privit spre caprioara din spatele meu

-Sa stii ca nu ti-o dau, pentru ca eu am salvat-o. Tu nu vezi ca eu mi-am rupt camasa ca sa o leg la picior? Si am aratat cainelui camasa mea din care rupsesem o bucata.

Cainele privea la mine, privea la caprioara, apoi a intors capul inapoi ca si cum ar fi vrut sa imi zica ceva anume.

-Nu vad pe nimeni dupa tine, bai noroc din zari, asa ca poti pleca inapoi de unde ai venit, ori poti sa mergi cu mine, daca nu mai ai pe nimeni, dar caprioara nu ti-o dau, ca-i a mea si m-a costat o bucata buna din camasa mea, pe care o am de la mama, ai inteles?

Cainele a dat din cap, asa cum ar fi inteles ceea ce am spus, dar nu se misca din locul lui, ci statea acolo foarte hotarat.

Am luat caprioara in brate si am facut un pas spre calul meu, care pastea si nu se temea de nimic, apoi i-am spus destul de tare”

-Aramica, hai sa mergem inapoi cu caprioara! Acum ai sa ne duci pe amandoi in spate, ai auzit?

Tanarul armasar, care imi era destul de ascultator, a dat din cap, de parca nu ar vrea sa faca ceea ce ii spuneam eu. Am ramas uimit de reactia lui, dar am pus caprioara pe el, adica pe sea, dar Aramica a inceput sa pasca nepasator, langa izvorul cu apa limpede.

-     M-am imbogatit cu doua animale astazi, dar se vede ca CEL DE DINCOLO DE STELE mi le-a dat plocon de viata lunga, asa ca trebuie sa pleca, i-am zis armasarului, dar a dat din cap ca nu pleaca.

-        -Daca nu vrei sa mergi inapoi cu mine si iti place aici, sa stii ca te las, iar eu am sa iau caprioara si ma intorc inapoi pe jos!

-         Aramica a dat din cap ca sa nu plec, dar eu ii ziceam tare:

-         Cine sa te mai inteleaga si pe tine?

Apoi am vrut sa iau caprioara si sa plec, dar armasrul meu, a ridicat capul si a scos un sunet, de parca ar fi simtit pe cineva. Din zare se vedea venind o fata calare pe un cal brun, dar se apropia cu o viteza nemaipomenita. Fata era hotarata si avea o frumusete aparte, apoi a intrebat cainele ei, care se sculase in picioare si privea la ea:

-Norocel, ai gasit pe Levanta?

Cainele intoarse capul spre cal si apoi s-a pus in doua labe. 
Fata m-a privit si apoi mi-a zis cu respect in glas:

-Eu sunt stapana lui Norocel si a Levantei, asa ca trebuie sa mi-o dati ca sa plec inapoi!

-Caprioara avea o sageata in picior si i-am scos-o. Mi-am rupt camasa si i-am legat rana, fata minunata. Asa ca trebuie sa te dai jos de pe cal si sa ne tocmim, pentru tot ceea ce am facut.

Fata s-a dat jos de pe cal si apoi s-a aplecat cu respect:

-Sunt TUNEA, fata GEDINEI si a lui ARC CEL VITEAZ. Am   crescut-o de mica pe Levanta si acum vreo 4 zile a iesit din curte si   s-a dus.

Norocel este cainele care adulmeca cel mai bine, dar nu mananca animale, ci numai ce-i dau eu. Daca nu-i dau mancare, nu mananca altceva nimic. Nu vrea decat mamaliga de mei si branza.

-Il cunosc pe ARC CEL VITEAZ, pentru ca am luptat amandoi impotriva asirienilor si a persilor, dar a trecut ceva vreme de atunci.

- Cum va numiti daca ziceti ca il stiti pe tata?

-PETEA, sau mai binespus PETEA GETUL din GETIA de NORD.

- Atunci meritati sa va sarut mainile amandoua, pentru ca tata mi-a spus ca l-ati aparat cu pretul vietii.

-Nu imi vei saruta mainile, ci obrajii fiului meu care se numeste TUNET si trebuie sa se casatoreasca in seara aceasta!

-Bine! Dar cu cine se va insura?

-Cu cine altcineva decat cu fata prietenului meu de altadata, am spus catre fata.

-Atunci hai sa mergem la tata, ca sa-i spunem si lui a zis fata.

-Hai sa iti dau mirele si mergem cu totii la tatal tai si bunul meu prieten de altadata, ce spui?

-Cred ca este o hotarare inteleapta, poate cea mai buna!

-Imi dati pe Levanta inapoi?

    - Ce nu fac eu,  pentru sotia fiului meu?

Am luat caprioara, am dat-o stapanei, apoi am incalecat si am plecat cu totii spre casa fiului meu. Din urma venea Norocel cu limba scoasa afara.

Cand am ajuns inapoi, apunea soarele, iar TUNET cu oamenii cei de nadejde, ne-au intampinat. Odata ajunsi in fata casei lui TUNET, am descalecat cu totii si am spus catre cei de fata:

-CEL DE DINCOLO DE STELE mi-a ascultat rugamintea si sufletul meu de GET Credincios Lui, asa ca draga fiule, iata mireasa ta!

TUNET s-a pus in genunchi si a spus cu dragoste in glas:

-Iti sarut mana tata! Iti multumesc pentru ca mi-ai adus pe cea sortita mie acasa si de aceea iti raman dator pe viata!

-Cheama pe mama ta, pe fratii si surorile tale, apoi taiem tapul cel gras si ne vom ospata asa cum se cuvine, dupa care mergem la prietenul meu si socrul tau ca sa ii spunem vestea cea buna.

Oamenii de incredere au taiat tapul, l-au pregatit, iar toti ai mei au petrecut o noapte intreaga, insa in zorii zilei, o Preoteasa dacica a venit si a facut o rugaciune pentru noii miri, dupa care a plecat.

A dat un miel Preotesei pentru osteneala ei. Am inteles ca CEL DE DINCOLO DE STELE, era cu noi toti si ne veghea.

Abia dupa doua zile, ne-am dus la prietenul meu ARC CEL VITEAZ, impreuna cu mirii si fiii mei.

Cand ne-a vazut pe toti, prietenul meu s-a bucurat si m-a luat in brate cu bucurie, apoi a chemat sotia, fiii si celelalte fiice si am facut si cu ei o masa mare de nunta.

Am hotarat ca TUNET si cu TUNEA sa stea la casa lor din GETIA de NORD, iar ceilalti fii ai mei si-au gasit si ei mirese cu aceasta ocazie, iar masa si nunta a mai durat vreo 7 zile.

Simteam ca din acesti doi binecuvantati va iesi un fiu mare si puternic. A fost asa cum m-am gandit. Primul lor baiat s-a numit BUREBISTA, dupa numele unui bunic de-al meu, care m-a  invatat de toate si pe care il chemise BUREBIA.

La mai bine de an de zile de la intalnirea lui TUNET cu TUNEA s-a nascut acest baiat minunat, care imi era nespus de drag, iar TUNET si TUNEA au mai avut vreo 7 fete frumoase din caleafara si toate au trait si s-au maritat cu flacai vrednici. Eram bucuros ca am un nepot dupa inima mea, dar mai aveam multi altii de la ceilalti fii si fiice.

COPILARIA LUI BUREBISTA

(Dupa toate anticiparile noastre de acum, Regele BUREBISTA s-a nascut intre anii 104-102, inaintea erei noastre, dar atunci nu exista actualul calendar)

Eram bucurosi de nepotul meu, nou nascut intr-o primavara frumoasa, cu o zi insorita, urmata de o luna plina. Aceeasi Preoteasa a venit la BUREBISTA, dupa ce s-a nascut si i-a zis o rugaciune in soapta, apoi a vrut sa plece. Am vrut sa ii dau un ban de aur, dar nu a acceptat, asa ca am pus o paine dacica, un miel fript si un cas intr-un cos de papura noua.

Nepotelul BUREBISTA era ascultator, invata tot ceea ce-i aratam si nu iesea niciodata din cuvantul meu. Tatal lui venea sa il vada si ii vorbea respectuos. Pe BUREBISTA l-am invatat care este rolul animalelor, al pasarilor, al lucrului la camp, iar micutul nepot m-a insotit la arat, la semanat, la recoltat.

L-am invatat sa se apropie de animale si sa le ingrijeasca, apoi am inceput sa-i dau lectii cu armele de lupta si a trebuit ca sa-i fac arme pe masura lui de copilas, ii placea toate cate faceam cu el si nu ma refuza niciodata.

BUREBISTA a crescut vreme de 11 ani, numai cu mine. Ii placea de bunica lui, cum il desmierda, cum il alinta. L-am invatat lucrul in lemn, dar pentru aceasta a trebuit sa ii arat fiecare copac in parte, avea o atractie deosebita pentru copacii inalti, ii placeau fructele crude, dar si cele coapte. Ii placeau fragii si capsunile culese din padure, iar toamna tarziu, manca padurete coapte pe saturate.

L-am invatat lucrul in arama, in bronz. Ii placea sa bata arama toata ziua si se bucura de fiecare obiect pe care il facea, L-am luat la carat piatra, la carat pamant, la sapat,la facut fantani pietruite, apoi l-am invatat ca sa faca ciuture, cofe, cazi, butoaie.

L-am luat la lucrarea viei, i-a placut, dar ii placeau strugurii rosii si copti bine. Manca struguri si fructe pe saturate si nu avea nimic. Era sanatos, voinic si ager. Dupa varsta de 12 ani, facea exercitii singur, de tragere cu arcul, la aruncarea sulitei, la aruncarea pietrelor grele, la aruncarea toporului in tine, apoi si-a facut singur o sabie de arama cu care se antrena zilnic.

Misca singur tintele si tragea in ele cu rapiditate. Nu era multumit, cand sagetile zburau pe alaturi, sau cand sulitele aruncate de el, treceau pe langa tintele asezate ceva mai departe. Avea putere de lupta si nu obosea usor.

Dupa ce a implinit 12 ani, am inceput ca sa-i vorbesc de lupta tactica, de metodele de aparare, de metodele pentru descurajarea dusmanilor si de metodele pentru lovirea animalelor salbatice. S-a imprietenit cu cainii, cu caii, cu catarii, cu boii si cu vacile din grajd sau de pe camp.

I-am spus sa-si aleaga un manz, sau un cal, pe care va trebui sa-l calareasca in fiecare zi, dar el incaleca toti manjii, care ii gasea in calea lui. La varsta de 14 ani, calarise toti manjii si era invatat cu tot felul de cai. Dintre toti, ii placea unul baltat, care ii raspundea de indata ce il chema el.

Am trecut la instruirea lui, pentru lupta calare si m-a ascultat atat el, cat si baltatul lui. Eram multumit de el.

Calul, mainile, corpul si armele de lupta, trebuiau sa fie in concordant deplina. Efortul acesta l-a facut mai bine de 3 ani de zile. Cand s-a apropiat de 18 ani, i-a murit calul cel baltat, care cazuse intr-o rapa adanca. Pentru prima data l-am vazut trist sau suparat.

Nu am vrut sa il las in starea lui de suparare si i-am spus ca orice vietate are o viata limitata, ca oricare animal moare datorita batranetii, sau datorita faptului ca este lovit, ori daca cade undeva.

Timp de o luna, si-a cautat alt cal ascultator. A gasit un murg de 3 ani care il asculta, insa de data aceasta, murgullui il insotea oriunde. Cand nepotul meu se culca in casa, murgul venea la geam sau la usa si astepta acolo, iar cand se culca pe jos, murgul pastea sau manca frunze din copaci. Era mai greu iarna, pentru ca nepotul meu Burebista trebuia sa-si lamureasca murgul sa stea in grajd.

Cand a implinit varsta de 19 ani, nepotul BUREBISTA era un flacau pe cinste, ca un barbat bine asezat si calit in ascultare in munca si in manuitul armelor.

In toata aceasta perioada, nu ne chemase niciun Rege DAC sau GET la vreun razboi. Era liniste, pace si buna intelegere intre toti Regii si Triburile DACILOR, GETILOR, SCITILOR. De la Caucaz si pana la Carpatii de Rasarit era liniste.

Am multumit CELUI DE DINCOLO DE STELE, pentru ca am avut un ragaz lung de aproape 20 de ani, in care mi-am instruit pe nepotul BUREBISTA asa cum mi-am dorit eu.

Trecusem de 300 de primaveri si nu ma simteam batran. Munceam la un loc cu fiii mei care erau aproape, cu fiicele mele, cu nepotii si nepoatele mele, care ma respectau si nu ieseau din cuvantul meu.

REGELE GET, GENIS, FACE INVITATIE LA CURTEA SA

Trecusera aproape 20 de ani, de cand niciun Rege al GETILOR sau al DACILOR, nu ne mai chemase la vreun razboi. In sinea mea de luptator simteam ceva, adica un eveniment insemnat de care va trebui sa luam aminte cu totii.

-         Ia spune bunicule PETEA, cu ce te-am suparat de nu vorbesti cu mine astazi?

-         Nu sunt suparat nepoate BUREBISTA dar am o presimtire care nu e deloc buna. Nu o vad, dar o simt si inca destul de bine

-         Si care-i presimtirea aceea, sau care te face trist?

-         Daca ti-o spun, crezi ca ai sa poti face ceva? Simt ca ne va chema unul din Regi, dar de data asta va fi altfel. Vei merge cu mine!

-         Daca moare Regele, CEL DE SUS o sa puna pe altul, atata tot! De ce esti trist, bunicule?

-         Nu pentru asta, ci pentru cele ce vor fi de acum inainte!

……..

Ne-am pregatit, bine, ne-am pus hainele noi si scuturile facute bine, ne-am pus sabii si cutite la braiele noastre, iar arcurile si tolbele cu sageti ni le-am pus in spate si am plecat la curtea Regelui GENIS!

Peste tot,oamenii erau la muncile campului si ne salutau cu cinste, chiar daca nu ne cunosteau sau daca nu ne mai vazusera. Undeva, in apropierea muntilor era cetatea Regelui nostru. 

In jurul lui erau vreo 2000 de osteni, iar dintre cei chemati erau putini sositi. Garda Regelui era insotita de un GET batran care ma cunoastea destul de bine, pentru ca luptasem impreuna, in mai multe razboaie. Cand m-a vazut, a intors calul catre mine si s-a apropiat de noi, apoi a zis cu glas tare:

-         Bine ai venit viteazule PETEA!

-       Bine te-am strasnicule GORIS, cum te mai descurci cu treburile pe la curtea Regelui?

-         Regele e batran si are 7 fete, dintre care 4 sunt nemaritate, asa ca  s-a gandit sa cheme la el pe tarabosnicii din toata tara, cu cate un fecior sa discute, pentru a fi de acord cui sa lase tara, pentru ca se spune ca trebuie sa plece in GRADINA CELUI DE DINCOLO DE STELE.

-         Dar Preotul cetatii ce spune?

-         Preotul a murit si il asteptam pe DECENEU care este la BURIDAVA.

-         Si voi nu mai aveti Preot in cetate?

-    Avem pe Preoteasa MIRA, care are grija si se roaga impreuna cu Regele, pentru ca sufletul lui sa fie primit in GRADINA de SUS.

………

Regele iesise din cetate insotit de una dintre fetele lui

-         Bine ai venit viteazule PETEA, a spus Regele cu voce tare!

-         Sa fiti sanatos marite Rege si bine v-am gasit!

-         Asta-i odrasla cu care ai venit la mine?

-         Acest nepot pe nume BUREBISTA, are aproape 20 de ani si  l-am instruit de la varsta de 7 ani, marite Rege!

-         Daca-i asa, atunci BUREBISTA sa vine cu mine, sa-l vada Preoteasa!

Regele GENIS a luat-o inainte, iar BUREBISTA il urma.  La intrarea in palat ostenii s-au inclinat respectuos, iar Regele l-a invitat pe BUREBISTA intr-o sala mare, bine iluminata, cu masa din marmura alba si cu peretii captusiti cu piatra roz.

Regele l-a invitat pe BUREBISTA la masa aceea de marmura alba si a chemat imediat pe Preoteasa MIRA. Preoteasa era invesmantata din cap si pana in picioare cu un vesmant lung si frumos, iar pe cap avea un sal subtire. 

La intrarea Preotesei in sala de primire, Regele GENIS si BUREBISTA s-au ridicat in picioare, iar batranul Rege a intrebat pe Preoteasa:

-El este Alesul CELUI de SUS?

-El este marite Rege si nimeni altul!

Regele privi la Preoteasa MIRA, apoi Preoteasa isi intoarse privirea catre BUREBISTA spunand cu o voce inceata:

-Maritul nostru Rege se pregateste sa plece in GRADINA CELUI DE DINCOLO DESTELE, pentru ca asa i s-a spus, iar in urma lui trebuie sa ramana un alt Rege destoinic, care sa conduca regatul nostru si sa faca o unitate a tuturor DACILOR, GETILOR, SCITILOR, care vor dori sa ramana alaturi de noi. Ceea ce ti-am vorbit este un inceput, dar pentru a avea regatul in stapanire, trebuie sa te casatoresti cu una din fetele nemaritate ale Regelui nostru. Numai in acest fel vei fi incununat rRege si vei putea beneficia de binecuvantarea Regelui nostru, ai inteles?

-Ai vorbit cu intelepciune marita Preoteasa, cred ca voi putea alege una din cele ramase nemaritate, care sa imi fie mie draga!

-Ai vorbit cu intelepciune fiule, a spus Regele, de aceea am sa poruncesc fetelor mele sa iasa in curtea cetatii, iar tu ai sa alegi, pe cea care ti se potriveste, dar ia aminte bine, pe care o alegi, pentru ca si ea trebuie sa te placa pe tine.

-Am inteles Marite Rege si daca voia CELUI DE DINCOLO DE STELE, a fost ca sa alege una dintre fetele Mariei Tale, atunci numai el mi-o poate arata pe cea sortita mie!

-Bine ai zis, fiule BUREBISTA! Sa fii foarte atent la fetele mele!

Fetele si-au pus cate  rochie alba si lunga si apoi au iesit in curtea cetatii, care avea iarba si osteni cu scuturile asezate jos.

Preoteasa MIRA a venit langa BUREBISTA si a spus incet:

-Acestea sunt fetele nemaritate ale Regelui!

Prima este DENA, a doua este GETA, a treia este DARIA, iar a patra este ILONICA. Ai voie sa alegi, dar sa nu gresesti, pentru ca atunci cand vei rosti numele aceleia pe care o vrei, acea fata trebuie sa vina la tine, sa se puna in genunchi in fata noastra si sa intinda mainile catre tine, iar tu, trebuie sa o ceri de sotie si de Regina, inaintea noastra. Daca te ia in brate, inseamna ca te vrea, iar daca nu vine sau pleaca din fata noastra, te vei intoarce inapoi, adica in tinutul tau.

Fetele au iesit in curte si au intins fiecare mana dreapta, in semn ca vor fi cerute in casatorie si au inceput ca sa mearga incet pe iarba verde.

GETA avea o coronita de flori pe cap si se uita atenta la BUREBISTA, iar flacaul a spus ca o vrea pe cea care are coronita cu flori pe cap.

-Atunci, strig-o pe nume, ca sa vine la tine a spus, Preoteasa!

BUREBISTA a intins mainile catre fata si a spus cu voce tare:

-Regina GETA, poftim la mine ca sa conducem Regatul amandoi!

GETA se desprinse repede din randul fetelor, a dat coronita de flori ultimei fete pe care o chema ILONICA si a spus apoi cu voiosie:

-Multumesc marite Rege, ca m-ai ales pe mine, iar daca vrei sa conducem Regatul GETILOR de NORD impreuna, atunci voi fi langa tine, toata viata!

Micuta regina l-a luat in brate pe BUREBISTA, iar celelalte fete bateau din palme si ziceau cu dragoste in glasul lor:

-Coroana de flori ti-a purtat noroc, dar sa vedem daca aceasta coroana va aduce acelasi noroc si ILONICAI?

-Dragi Regine si dragi Printese! Astazi va sosi Marele Preot DECENEU in acest loc si surioara voastra va fi ceruta  de un Print al DACIEI a spus BUREBISTA, catre toate fetele Regelui GENIS.

-Dar coroana cui va fi data, a intrebat DENA?

-Coroana cu flori iti va fi data tie, frumoasa DENA, care vei fi ceruta de un Print al DACIEI de NORD, dar asta maine si nu azi.

-Multumesc, tinere Rege si minunata mea ruda de acum. Spune ca DARIA se va casatori si ea cu cineva acume.

-Dupa ce va primi cununa de flori de la tine, va veni un Print din DACIA de SUD, adica de la Dunare, pe care surioara voastra il va cere de sot, pentru ca ii va fi drag.

Fetele au inceput sa rada, iar regele GENIS a zis catre BUREBISTA si GETA cu voce inceata in glasul lui

- Multumesc CELUI DE DINCOLO DE STELE pentru bunatatea lui! Acum cred ca DACII si GETII vor avea un Rege minunat. Vreti sa va cunune DECENEU, sau Preoteasa MIRA?

-Preoteasa MIRA draga tata, a spus GETA cu voce tare!

Regale GENIS se intoarse catre un nobil in varsta si a zis

-DELEA, tu esti seful curtii mele, de aceea, fa bine si vesteste tutror casatoria fiicei mele GETA cu BUREBISTA, apoi Preoteasa MIRA le va zice rugaciunea in vazul tuturor, ca sa stie toti GETII ca am un ginere tanar si destoinic, pe care il voi lasa in locul meu!

Toti cei care erau in curtea cetatii regelui GENIS, s-au adunat la un loc, pentru a vedea rugaciunea Preotesei MIRA, pentru noii Regi.