"lntrupându-se sub numele de Isus Christos, marele nostru Păstor solar nu a coborât pentru prima oară pe planeta noastră, care-i aparţine împreună cu multe altele.
Evoluţia planetei şi evoluţia Domnului nostru a necesitat întruparea Sa printre oameni. Precum tu, dragă frate, ne întrebi dacă Guvernatorul solar s-a întrupat de mai multe ori pe planetele Sale — am pus şi noi această întrebare Domnului solar, atunci când a fost în Cerurile noastre. „ Copii! - ne-a răspuns Domnul, în rarele Sale prelegeri - şi Eu am evoluat ca voi. Să nu uitaţi că şi Eu am fost odată asemeni vouă."
Atunci sufletele noastre s-au umplut de fericire şi de speranţa că trecând şcoala lumilor planetare vom ajunge şi noi în strălucirea preaslăvitului nostru Păstor solar. De aceea când ne întrupăm, toată speranţa noastră este în El, în Tatăl nostru ceresc, căruia ne adresăm:
Doamne binecuvântează-ne şi ajută-ne să îndeplinim misiunea cu care ne-ai învrednicit. Văzându-ne şi auzindu-ne, materialiştii noştri râd de noi spunând: „Bigoţilor, nu se ocupă Creatorul de fleacurile voastre. Slujitorii altarelor îşi bat joc de voi şi vă speculează credinţa." Cu toate acestea noi şi voi am îngenunchiat mereu în faţa altarelor, şi necăjiţi şi amărâţi am implorat ajutorul Părintelui ceresc.
Noi, cei de aici, în convorbirile nocturne purtate cu voi, când părăsiţi trupurile voastre, vă povăţuim în ciuda materialiştilor noştri cereşti să cereţi cu spunere şi umilinţă ajutorul Domnului. în lumea noastră la fel ca în a voastră există două tabere: materialiştii şi spiritualiştii.
Materialistul nostru când se va întrupa, jos pe pământ, nu va vedea şi crede decât în cele ce oferă pământul; va mânca, bea şi petrece, considerând că viaţa terestră e dată pentru a fi trăită cât mai intens prin trup.
Spiritualistul, oricât de umilit şi amărât va fi, îşi va ridica ochii către Cer şi se va ruga, iar viaţa sa terestră va fi înţeleaptă şi plină de milă faţă de durerea altora. Omul neştiutor spune că unii oameni sunt norocoşi, iar alţii ghinionişti.
Cunoscătorii tainelor cereşti ştiu că nu există favoruri şi întâmplări în lume, ci plată şi răsplată, evoluţie şi grad de misiune. Omul nu-şi datorează starea sa nimănui, ci numai lui însuşi. Aşa-numiţii dezmoşteniţi ai soartei nu sunt decât întârziaţi în mersul evoluţiei sau cei care au încălcat legile cereşti. Ei sunt victima greşelilor lor.
Există două feluri de evoluţii: morală şi intelectuală, fără de care nici un duh nu poate avansa. Unii indivizi au fost foarte harnici pe scara evoluţiei intelectuale, dar au rămas înapoi cu înţelegerea moralităţii, cu evoluţia morală.
Când duhul rămâne în urma ritmului general de progres, i se aplică suferinţa, ca să se deştepte din toropeală şi să-şi grăbească înaintarea. Pe planeta noastră se face o anumită evoluţie, care cere suferinţă şi se prezintă sub diferite aspecte şi grade. Hai să gradăm scara evoluţiei morale asemenea unui termometru.
La un moment dat, spiritele de aici devin pe scara evoluţiei morale mai înaintate, fenomen petrecut după coborârea şi întruparea marelui nostru Solar. învăţătura Lui a provocat un salt moral de 100°.
După aceea, încetul cu încetul, termometrul moralităţii a scăzut, până ce în zilele noastre a ajuns la 10° şi merge scăzând spre 0°, când viaţa va deveni o povară şi traiul un iad.
Atunci va fi nevoie să coboare din nou marele nostru Păstor pentru a lumina lumea cu lumina Iubirii Sale. Domnul va coborî din nou, pentru că suferinţa va deveni atât de mare încât suspinele şi strigătele de durere vor umple spaţiile acestui sistem planetar, vor ajunge până în Soare, copleşind cu întristare lumea îngerilor solari. în faţa acestei cumplite jelanii, îngerii solari vor spune:
„Doamne, jale mare este pe planeta Pământ. Au plecat de acolo duhurile evoluate şi au sosit valuri de duhuri înapoiate, viaţa celor rămaşi acolo devenind de nesuferit." Atunci marele Păstor va zice:
„Mă voi duce din nou acolo, pentru ca prin sacrificiul Meu trupesc, prin învăţătura Mea şi prin exemplul răbdării Mele fizice şi psihice să-i întăresc, să-i ridic din ignoranţa în care se zbat".
Aşadar venirea Guvernatorului nostru suprem a fost şi va fi determinată de scăderea moralităţii, nestânjenită de conducătorii omeneşti.
Duhul poate să avanseze pe plan intelectual până la gradul de duh alb, dar dacă nu este moral, va avea haina fluidică albă plină de pete negre.
Evoluţia morală este mai severă, mai grea decât evoluţia intelectuală.
Evoluţia intelectuală este lăsată la liberul arbitru al duhului, pe când cea morală este absolut obligatorie.
Ori de câte ori greşim - fie ca duh întrupat, fie ca duh destrupat - ni se pune o nouă pată pe albul imaculat al gradului nostru.
Marele Păstor - cunoscând mersul vieţii terestre, provocată de emigrări de duhuri, ştiind cu mii de ani înainte ce are să se petreacă printre oamenii trupeşti - anunţă din vreme, prin profeţii Săi, noua Sa venire.
Toţi din spaţiu îl admiră, îl adoră pentru sacrificiul Său, de a coborî din Gloria Cerurilor în noroiul vieţii umane, pentru a da o nouă direcţie morală, mântuind lumea pentru o bună perioadă de timp de suferinţa produsă de ignoranţă.
Când într-o parte a pământului conducerea ajunge pe mâna duhurilor roşii - cum a fost Imperiul Roman, condus de împăraţi, duhuri roşii care se întreceau prin cruzimi şi crime - este necesar să coboare Guvernatorul solar pentru a fonda o nouă religie, trecând puterea duhurilor roşii în mâna albaştrilor, şi chiar a albilor, când s-a înscăunat religia creştină.
Când timpul va veni din nou - şi nu e prea departe - Domnul nostru va reveni pe norii Săi simbolici şi se va întrupa din nou. Cei mari de la noi, sub prestare de jurământ, afirmă că Guvernatorul solar a mai fost pe pământ sub numele de marele Krishna şi, mai înainte de acesta Rama.
Binecuvântat fie numele infinitului Tată divin că ne trimite asemenea străluciţi Slujitori ca să mântuiască sufletele noastre. Amin." Din tainele vietii si ale Universului, Scarlat Demetrescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu