“Ne
aflam in anul de gratie 2006. Am intrat in mileniul trei. A inceput un nou
cliclu cosmic. S-a schimbat ceva in privinta undelor electromagnetice ale Terrei. Se face cunoscuta, simtita si
asimilata noua energie care acum se
revarsa spre Terra si odata cu ea
nimic nu mai este ca inainte. Transformarea este prezenta, dar aceasta nu
inseamna apocalipsa cea de temut, ci
transformarea, schimbarea mentalitatii omului terestru, evolutia lui.
De cateva zile, ba chiar sapatamani am in apropierea
mea, cartea “Tablitele lui Toth Atlantul”.
Am primit aceste informatii, mai intai in copii xerox.
Nu prea imi venea sa ma apuc de citit, deoarece era doar o copie xerox si altfel
parca citesti cand ai in maini o carte….dar intamplare fericita, la conferinta
ANATECOR din toamna anului 2005 la un stand de carte, am vazut editata cartea “TABLITELE LUI THOTH ” si subtitlul “Tablitele de smarald ale lui Thoth
atlantul”. Am perceput ca un impuls interior dorinta de a achizitiona
aceasta carte si am cumparat-o, dar au trecut cateva luni bune pana sa ajung sa
o citesc.
Iata-ma
in tren, intr-o calatorie de 3 ore, singura in compartiment. Citeam si nu imi
venea sa cred ca am in mana pretioasele informatii. Energia degajata de aceste
informatii, de ceea ce transmit cuvintele prin vibratie este extraordinara. Ea
vibreaza si declanseaza in cititor punandu-i in functiune cele mai tainice
circuite energetice si i se produc niste conexiuni in mentalul sau, in
circuitul neurocerebral, incat si celui mai neavizat cititor i se declanseaza
anumite capacitati de care el habar n-are ca le poseda, dar cand e vorba de
cititorul avizat acestea se aprofundeaza si slefuiesc.
Binecuvantata
este hartia care a primit aceste cuvinte, care au menirea sa Lumineze si binecuvant este omul care
ajunge sa citeasca aceste informatii, deoarece nu vor fi citite decat de cei
carora le-au fost destinate peste vremi. Citeam, eram fericita si multumeam Divinitatii ca pot citi si strabate cu
gandul chiar dincolo de tainica poarta energetica a cuvantului scris. Patrundeam
energia si rezonanta vibrationala, dincolo de cuvinte. Deodata in fata mea au
aparut doua fiinte. Eram oarecum bulversata de faptul ca aceste doua fiinte nu
purtau vesminte, dar erau de o perfectiune a corpurilor nemaivazuta.
Au raspuns gandului meu:
“Trebuia
sa ne vezi astfel ca sa intelegi perfectiunea celor care au trait in Atlantida, deoarece noi am ajuns prin
stiinta si cunoastere sa perfectionam corpurile materiale, iar voi cei din
civilizatia asta sunteti inca departe de asemenea realizari. Si ce este rusinos
in a arata si a prezenta ceva ce a atins perfectiunea? Cand o sa terminati cu
prejudecatile voastre? Cand o sa ajungeti sa nu va mai rusinati de fiintele voastre?Cand
o sa ajungeti sa le iubiti, sa va iubiti
pe voi insiva? Ooo veti ajunge si la acest stadiu, dar mai e ceva de lucru cu
voi pana atunci.
Mai
inati stiinta trebuie sa ajunga si sa aduca prin regenerare, la perfectiunea
trupurilor umane. De asemenea tot stiinta trebuie sa va ajute sa integrati in
constiintele voastre ideile pozitive pe care acum le respingeti cu brutalitate.
Tot o anume ramura a stiintei va trebui sa ajute aceasta civilizatie sa
inteleaga Marele Adevar, care acum
va scapa si care este respins de aproape toti pamantenii. Putini sunt cei care
il accepta si foarte putini sunt cei care il propaga. De ce? Pentru a nu-si
pereclita situatiile sociale, viata, pentru a nu-si atrage asupra lor oprobiul
comunitatii. A carei comunitati? A celor surzi si orbi? Da. Asa este.
Te
salutam acum Melfior Ra. Tu ai fost desemnat sa afli toate acestea. Marele Thoth, vrea sa iti transmita
prin noi ai cale libera spre locul in care EL
se afla acum, dar aceasta numai se va inplini cand vei dori tu. Ai liber
arbitru. De tine depinde intalnirea ta cu Marii Maestri si in primul rand cu Marele
Thoth care te asteapta de mii de ani. Te salutam acum, Melfior Ra”
Cele doua frumuseti
si perfectiuni atlante au disparut
vederii mele. Am ramas intr-o stare de contemplatie a amintirii lor….o doamna
care a intrat a risipit vraja si de cum a intrat a inceput sa turuie. Ce vreme,
ce oameni, ce tren. A venit cu o incarcatura vibrationala destul de joasa. In
sfarsit s-a asezat si cand am crezut ca normalitatea reintra in normal, a dat
cu ochii de cartea mea, aproape ca mi-a smuls cartea spunand: “ Sa vad ce
cititi, ca parca erati tare transpusa cand ati intrat in compartiment”.
A
privit titlul si subtitlul cartii, a zambit intr-un fel anume, superior a
conchis: “ Doamna v-am crezut o persoana serioasa, cum se face ca cititi asa
ceva? Astea sunt povesti de adormit copiii, nu lectura pentru oameni seriosi.
Eh, dar pe tren, asa ne omoram timpul…”
Si
iata asa s-a incheiat prima zi, dupa mii de ani, cand am reintrat in legatura
cu cel care candva mi-a fost un tata, un maestru si un invatator si coordonator,
cand lucram impreuna la constructia Piramidei
Luminii Celeste. El marele Thoth,
a dorit ca acum sa se realizeze reluarea colaborarii noastre. De ce? Ramane de
vazut.
Din
acea prima zi a urmat o alta avalansa de informatii si cunoastere. Citeam si
reciteam “TABLITELE LUI THOTH”. Simteam
o mare atractie pentru anumite cuvinte cheie. Intr-una din zile, aceasta mantra
m-a ajutat enorm la decorporalizare.
Deodata
eram undeva in spatiul astral, dar intr-un astral de o inalta incarcatura
vibrationala. In fata mea a aparut un faraon, s-a inclinat si mi s-a adresat telepatic
“
Nu inseamna ca daca sunt egiptean, asa cum ma arat tie nu suntem in foarte
stransa legatura. Tu stii ce mare legatura exista intre Egipt si Dacia, Romania numita acum? Iata aici s-au
intrupat cei mai multi dintre cei care au avut o misiune candva in Egipt. Acum sunt aici, au venit la
intrupare pe firul undei energetice, care este aceeasi cu a vechii Dacii. Toti acestia au trecut
prin Inalta Scoala, stii la ce
scoala ma refer. Cativa sunt chemati sa-si reia energiile de acolo, din locul
initierii sacre. Numai dupa aceea vor dispune de intreaga lor forta.
La
fel ca atunci, le-ai dat semnalul. Tu, steaua lor calauzitoare, ii vei conduce
intr-un loc anume, va trebui sa-i cuprinzi in simbolul puterii noastre. Iata
simbolul. Mi-a desenat un simbol anume si mi-a comunicat ca acest symbol reprezinta
cuvantul cheie, apoi mi-a transmis ca acest simbol sunt eu, suntem noi, e
imprimat in corpul nostru energetic.
Entitatea
ma privea, imi citea gandurile si
imediat a raspuns gandului meu comunicandu-mi urmatoarele:
“
Da, asa aratam eu cand traiam in Egipt.
Asa eram cand am fost tatal tau si
am construit impreuna Piramida Luminii Celeste,
prima scoala de initiere oculta de pe Terra.
Da, eram si lucram in colaborare cu fiintele de pe Marte, specialistii nostri care ne-au asistat si ajutat la
infaptuirea edificiului, noi atunci veniseram din Atlantida.
Si
atunci, ca si acum, am folosit multe simboluri
si chei. Te duci in curand sa le
revezi si sa reanozi firele energetice. In curand vei ajunge acolo. Pana atunci
trebuie sa afli multe care te vor ajuta in ceea ce ai de facut, ca nu te
deplasezi in corp fizic in Egipt
numai ca sa te plimbi.
Scopul
tau este reconectarea, declansarea si deschiderea energiilor care iti apartin tie, pentru a pune in
functiune si a continua ceea ce se cere ACUM.
Numai cei care au fost initiati in aceasta scoala si a caror corpuri materiale
au ramas de veghe in piramida, numai aceia pot reanoda si deschide energiile
care vor declansa inceperea LUCRARII”
Vedeam
drumul meu spre inalta si vechea scoala. Eram insotita de o parte din
constructorii ei, de catre cei a caror corpuri au fost incinerate si a caror
cenusa a devenit liant in imbinarea blocurilor de granit. In cateva zile s-a
conturat grupul de plecare spre Egipt. Era surprinzator, intrucat persoane pe care
nu le vazusem de mult timp, ma anuntau ca vor sa participe in aceasta excursie
initiatica, desi aproape toti sustineau ca este foarte costisitoare excursia, iar
alte persoane se retrageau invocand diverse motive.
Eu
asteptam, mai reciteam din tablitele lui Thoth
si mentalizam mantra cheie care imi
deschidea portile si pe care o simteam ca un magnet.
Am
accesat una din mantrele de mare putere din cele transmise prin informatiile
cartii si iata ca la mentalizarea acelor cuvinte, a acelei mantre, s-a creat un
fir de legatura intre mine si Marele
Maestru Thoth. Pe acel fir energetic
am ajuns transportata pe raza lui energetica,
in Sala de Amenti, dar inainte sa
intru in imensitatea Salii, o fiinta
a aparut in fata mea. S-a efectuat o curatare a fiinitei mele, desi spirituala si
decorporalizata de trupul carnal. Fiinta m-a curatat, ceva egal cu ceea ce se
intampla aici in spatiul fizic cand cineva intra intr-un locas sacru. Am fost
verificata si curatata vibrational, am vizualizat cum entitatea parca a turnat
peste mine un fel de apa lumina dintr-un ulcior de lumina.
Am
intrat in imensa Sala. La o mare distanta
de la intrare, pe un fel de tron de
lumina se afla, Tata-Thoth. Il stiam,
ii cunosteam vibratia. Resortul interior era in functiune, ma apropiam de
mijlocul Salii. Acolo m-am oprit
putin, nu stiu de ce, dar percepeam chemarea magnetic, simteam dorinta de a ma
apropia, de a ma contopi cu Marele Thoth.
Dupa o scurta pauza in care am fost pregatita energetic-vibrational, am inceput
din nou sa ma apropii de cel din fata mea. Am perceput ca mergeam prin plutire.
Cu
cat ma apropiam mai mult de punctul destinatiei mele, cu atat ma inaltam mai
sus pana am ajuns la nivelul picioarelor Maestrului.
El, Maestrul era invesmantat intr-un vesmant de energie lumina, auriu-verzui, o culoare tare nepamanteana, erau niste
esarfe imense de energie lumina. Fata sa era de lumina, doar stiam unde trebuie
sa-i fie obrajii, fata, dar totul era o lumina intensa, care contura un chip
asemanator celor umane, dar era mult mai mare, mai mai imens, mai amplu.
M-am
asezat la baza picioarelor Sale.
Dupa un timp cand energiile noastre au fost suficient de intrepatrunse si
uniformizate in rezonanta, mi-a cerut prin acel resort interior sa ma apropii.
Am inceput din nou sa ma inalt, dar in plutire lina, pana am ajuns in dreptul
inimii Sale. Am simtit ca un
fulger-fior care m-a patruns, m-a cutremurat profund.
Ciudat
acel fulger l-am simtit pana in trupul meu, care ramasese intins pe patul meu
din camera. Fulgerul a fost atat de intens incat am deschis ochii trupului si
am gandit ca pot face infarct, pentru ca am simtit ceva puternic, nu neaparat
ceva placut in corpul carnal, ca o electrocutare.
Maestrul
ma privea cu multa intelegere si
multa iubire. M-a facut sa inteleg
ca stie ce am simtit si ce am trait pe
frecventa vibrationala atat de puternica. Maestrul
ma privea si eu stiam exact ce gandeste. Era extraordinar. Stiam ce gandeste,
ce simte, ce traieste, precum si El
stia totul despre mine. Stia exact ceea ce simt, traiesc, gandesc. Eram un TOT cu THOTH. Da, eram acum un TOT
si intelegeam acum perfect ce inseamna sa fii THOTH si de ce EL are acest nume. Eram o singura
fiinta si puteam ramane asa eoni
impreuna. Era minunat, traim o stare de implinire, pe care nu o mai traisem
demult pe Terra, ci doar in spatii astral
de nenumarate ori. Traiam clipele Unicitatii
in Sala de Amenti, acolo unde
eram asteptata demult.
Acum
intelegeam fericirea traita cu mult timp in urma cand eram impreuna cu tatal meu, cand eram fericita ma
simteam ocrotita si am exclamat “tata”
si apoi m-am trezit. Acum intelegeam semnificatia acelui “tata”care de fapt era “Thoth”,dar
eu ii dadusem interpretarea de “tata
pamantean”. Pe atunci eram fiul lui,
al Marelui Thoth si arhitectul lucrarii,
iar El era ceea ce am putea numi CTITORUL si coordonatorul lucrarii. Iata viata noastra pe Terra care ne leaga profund.
Acum
stateam in preajma Sa si ma simteam
din nou copilul, desi eram fiinta de lumina, ma simteam din nou
arhitectul si constructorul maretului edificiu, precum ma simteam si aveam in
mine ceva din femeia pamanteana. Si
eram un THOTH si as fi ramas un tot, dar cuvintele cheie s-au interrupt
pentru o clipa in muzicalitatea ecoului lor si atunci am iesit din raza sa, am
inceput coborarea in plutire lina, pe langa fiinta sa, am ajuns la picioarele Sale, dar simteam totodata si unda
iubirii Sale care ma conducea ca o
mare binecuvantare si cu o mare iubire si protectie.
Am
ajuns in Sala jos, cam pe la
mijlocul Salii, am mai privit
minunatia de la inaltime. Era doar o lumina intensa in mijlocul careia il vedeam pe El, pe Tata –Thoth, iar din el
tasneau fire, fluxuri de lumina si vedeam
si constientizam ca aceste fire
duceau catre ceilalti 9 Mari Maestri.
Ca un ecou cuvintele cheie imi rasunau ca o muzica divina in interiorul fiintei
mele si iata am inceput sa ma deplasez
catre iesire cu regret, dar cu o mare bucurie si pace in suflet. Raza transportoare
m-a adus in trup. Sa nu uitati
ca NU SUNTEM SINGURI NICIODATA si ca
exista o lume a Marilor Maestrii care
ne vegheaza la evolutia noastra pe Pamant,
ba mai mult decat atat, sunt lumi in alte lumi, cu fiinte vii inteligente,
constiente de existenta lor si a noastra, dar nevazute ochilor fizici ai
fiintelor umane terestre. “
Melfior
Ra, Enigma Sarcofagului, Editura Misiunea Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu